Vladimir Slavchev este doctor în arheologie, asistent principal la Muzeul Regional de Istorie – Varna. Este coordonatorul științific a unui număr de cincisprezece expediții arheologice, inclusiv săpăturile necropolei calcolitice de la Varna, care au fost reluate în anul 2021. Interesele lui științifice sunt legate de preistorie, neoliticul și epoca calcolitică, practicile funerare, structura așezărilor și procesele sociale din nord-estul Bulgariei și de-a lungul coastei de vest a Mării Negre. Peste de două decenii acesta și-a dedicat munca dezlegării unuia dintre cele mai mari mistere arheologice ale umanității – civilizația Varna, care a creat cel mai vechi aur prelucrat din lume. Este organizatorul a unei mulțime de expoziții, prin care prezintă în țară și în străinătate trecutul Varnei și al regiunii din jurul Varnei.
Tatăl meu este istoric și citirea acasă a unui număr mare de cărți de istorie, a predeterminat interesul meu către această știință. Am fost admis la specializarea „Istorie” la Universitatea din Sofia, unde în primul an de studii toate disciplinele au fost interesante pentru mine. Asistentul principal (astăzi conferențiar) Petya Georgieva, m-a invitat să particip la cercetările ei arheologice, și în momentul în care a fost creată noua specializare „Arheologie”, mi-a dat curajul să mă transfer la ea. Doamna a fost cea, care m-a îndrumat spre calea mea profesională și continui să învăț de la ea până în ziua de azi. Următoarea persoană, care m-a ajutat să pătrund în profunzimile științei și documentării arheologice, a fost profesorul universitar Lyudmil Vagalinski, cu care am colaborat la studiul cetăților antice târzii din apropierea satului Crivina din regiunea Ruse și în orașul Turtucaia. A treia persoană, căreia îi datorez dezvoltarea mea profesională, este regretata profesoară universitară Henrietta Todorova, al cărei sfat și ajutor în înțelegerea sintetică a problemelor trecutului și a esenței arheologiei m-au format ca om de știință.
Cel mai important motiv pentru care necropola este apreciată ca un monument arheologic de renume mondial este acela, că reprezintă prima dovadă a apariției inegalității în societatea umană. În mormintele sale au fost descoperite cele mai vechi simboluri ale puterii – sceptre, diademe, ornamente – care arată, că oamenii au început să fie împărțiți în conducători și guvernați. Acesta este începutul drumului către organizațiile statale și tocmai aici rezidă importanța necropolei – tocmai de aici începe dezvoltarea structurii moderne a sistemelor politice și administrative de astăzi, bazate pe structuri, în care există subordonați și lideri.
Apariția produselor din aur este strâns legată de înțelegerea faptului, că oamenii nu mai sunt egali. Obiectele realizate din acest metal prețios sunt semne ale poziției, pe care proprietarii o ocupă în societate și ale rolului lor în aceasta. În plus, ele sunt personale – odată cu moartea proprietarilor lor, sunt îngropați odată cu aceștia. Așadar, se pare că primii conducători și-au primit puterea datorită calităților și meritelor lor personale, iar distincțiile lor părăsesc această lume odată cu ei.
Într-un aspect mai larg, apariția aurului prelucrat face parte din dezvoltarea metalurgiei timpurii, care lucra cu cupru. Această sferă economică necesita angajamentul pe tot parcursul anului din partea unui anumit număr de persoane, care nu dispuneau de timpul necesar, ca să se ocupe de agricultură și de creșterea animalelor pentru a se hrăni. A apărut nevoia unei noi împărțiri a sarcinilor în societate – o parte din populație producea alimente și pentru noua clasă artizanală, care în schimb le asigura produsele sale. Circumstanțele noi au dus la apariția conducătorilor – căpetenii, datoria cărora era, de asemenea, să asigure respectarea „contractului social” nou creat.
Pe primul loc nu ar trebui să vorbim despre un „tezaur”. Aurul, care a fost găsit în necropolă, reprezintă bunuri funerare, îngropate împreună cu proprietarii lor. Acesta este un concept complet diferit de comorii, care sunt îngropate ca obiecte de valoare cu ideea de a nu fi luate de dușmani și, în circumstanțe favorabile, de a fi recuperate de proprietarii lor atunci, când pericolul a trecut. Necropola de la Varna oferă o oportunitate rară, ca artefactele să fie legate de proprietarii lor. Înmormântarea lor, ca o parte a ritualurilor funerare, permite acumularea unei cantități uriașe de informații despre întregul complex – atât despre originea, compoziția și tehnologia metalelor, cât și cu privire la studiul geneticii persoanelor înmormântate, și dieta lor; informații referitoare la habitatul din polenul conservat; compoziția vopselelor folosite și multe altele. Astfel, arheologii pot dezvălui o imagine la scară largă a societății antice, reconstrucția căreia fără aceste date ar fi mult mai săracă și incompletă. Aurul din necropolă este o sursă cu valoare deplină pentru studiul trecutului, ci nu doar un set de artefacte, care oferă o idee concretă cu privire la gusturile estetice și abilitățile tehnologice ale predecesorilor noștri.
Surprizele sunt provocate de faptul cât de diferită este imaginea necropolei, construită până acum pe baza publicațiilor parțiale și a expozițiilor, care pun accentul pe mormintele bogate. De fapt, numărul lor este mic în comparație cu numărul total al complexelor studiate – 335 până în momentul de față. Dintre acestea, doar o cincime conțin obiecte din aur, iar dintr-un total de 6 kg de aur, 5 kg au fost găsite în patru morminte. Fenomenul surprinzător constă în complexitatea ideilor oamenilor antici despre viața de apoi și numeroasele ritualuri, care însoțeau defunctul în viața de apoi. Cunoștințele tehnologice și abilitățile meșteșugarilor sunt la un nivel nebănuit anterior. Este uimitor faptul, că după atâția ani de cercetări, nu totul despre necropolă a fost încă clarificat – de exemplu, în anul 2024 am descoperit un mormânt în catacombă – o practică, care până atunci nu numai că nu era înregistrată în Balcani pentru Epoca Calcolitică, dar nici măcar nu era bănuită. Analiza dietei a arătat, că peștele și fructele de mare ocupau doar 5% din meniul celor înmormântați, în ciuda apropierii de lac și mare. Așadar, se pare că surprizele nu se vor termina.
Aceasta este o comunitate umană, care a început să se specializeze în diverse domenii economice. Meșteșugurile au început să devină o parte importantă a vieții economice. Comerțul a acoperit părți semnificative ale Peninsulei Balcanice, de la coasta Mării Egee, prin Munții Rodopi, munții Balcani /Stara Planina/ și zona Ludogorie /Teleorman/, până la Carpați. În comerț, afacerile militare și guvernarea, rolul principal a fost jucat de bărbați, dar în sfera religioasă au dominat femeile. Procesele de creare a unei organizații proto-statale sunt vizibile în mod evident în regiunea Mării Negre și nu sunt atât de avansate în interiorul peninsulei. După toate relatările, vremurile par să fi fost destul de turbulente, deoarece majoritatea bărbaților au fost îngropați cu armele lor personale – topoare de luptă, arcuri, sulițe. În ciuda acestor schimbări din societate, fundamentul acesteia a rămas neschimbat. Majoritatea membrilor ei se ocupau de agricultură și de creșterea animalelor – mijloacele de trai tradiționale pentru Balcani pentru o perioadă mai mare de un mileniu și jumătate până atunci.
Ba da, chiar așa este. Necropola Varnei a intrat în toate manualele de arheologie din întreaga lume. De mult timp figurinele cu tauri de aur din mormântul 36, au devenit unul dintre cele mai faimoase simboluri ale necropolei și ale orașului. După părerea mea, există trei cauze pentru magia acestor produse. Pe primul loc punem atractivitatea misterioasă a aurului ca metal, neschimbat de mediu și timp. Pentru publicul larg, etichetele din genul „cel mai vechi”, „primul”, „unicul”, atrag fără excepție. În al treilea rând, simplicitatea geometrică a obiectelor, cu linii curate, fără detalii inutile, le face accesibile pentru înțelegere și amintire chiar și de către cei mai tineri.
Patrimoniul arheologic se numără printre cele mai valoroase bunuri ale orașului Varna și are un potențial enorm de a atrage turiști din întreaga lume. Orașul este purtător al unei bogății istorice unice – de la cel mai vechi aur prelucrat din lume, descoperit în necropola calcolitică de la Varna, până la monumente impresionante din antichitate, Evul Mediu și istoria mai recentă.
Tot mai mulți turiști caută experiențe autentice și întâlniri cu cultura și istoria locurilor, pe care le vizitează. Aceasta este o oportunitate pentru Varna de a se poziționa cu mai mult succes, ca o destinație culturală de top din regiunea Mării Negre. Socializarea siturilor arheologice, prezentarea lor modernă și integrarea lor în rutele turistice, contribuie la o ședere mai lungă a vizitatorilor și la atragerea unor auditorii noi.
În ultimii ani, au fost implementate inițiative pentru promovarea patrimoniului cultural și istoric, iar investițiile viitoare în conservare, expoziții și infrastructură aferentă, vor permite orașului Varna să-și dezvăluie istoria într-un mod mai veritabil a oaspeților săi bulgari și străini. Acest patrimoniu se ivește ca o resursă, care nu numai că îmbogățește produsul turistic al orașului, dar creează o nouă imagine internațională a orașului, ca o destinație cu rădăcini adânci, o cultură bogată și o identitate unică.
Noi, arheologii, avem niște prejudecăți profesionale în ceea ce privește obiectele, pe care le descoperim, iar emoțiile provocate de atingerea artefactelor a făcut loc examinării analitice. Cu toate acestea, încă mai păstrez un sentiment de uimire de fiecare dată, când ating ceva făcut de mâini omenești cu milenii în urmă. De fiecare dată încerc să-mi imaginez persoana, care a folosit obiectul, ce a motivat-o și a entuziasmat-o, ce fel de persoană era. Încercarea de a obține răspunsuri la aceste întrebări, de asemenea se ivește și ca o forța motrice a cercetării mele.
Dacă ar trebui să arăt Varna a unui oaspete străin dincolo de muzeele și siturile arheologice, aș începe cu Grădina Mării – fără îndoială, acesta este unul dintre cele mai frumoase și emblematice locuri din oraș. Acest loc combină marea, natura, cultura și oportunitățile de recreere și odihnă într-un mod, pe care puține orașe europene îl pot oferi. În timpul verii aici au loc concerte, festivaluri și diverse evenimente, iar promenada de pe coastă este plină de viață și o atmosferă de bună dispoziție.
Cu toate acestea, Varna are multe de oferit în toate anotimpurile. Pe lângă atmosfera de la malul mării, orașul impresionează prin arhitectură, spații urbane confortabile, o scenă culinară bogată, numeroase evenimente culturale, evenimente teatrale și muzicale, forumuri sportive și oportunități pentru turism wellness și SPA. În imediata vecinătate se află, de asemenea, unele dintre cele mai interesante și remarcabile obiective turistice naturale de pe coasta bulgară a Mării Negre.
Ceea ce face ca Varna să fie specială, este combinația dintre spiritul maritim, istoria bogată, viața culturală dinamică și ospitalitatea oamenilor. Chiar această combinație face, că orașul să devină o destinație atractivă nu doar pentru vacanța de vară, ci și pentru vizitare pe tot parcursul anului.
